BluePink BluePink
XHost 		Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.
 
SIBIU - cadru istoric
   

     Conditiile naturale favorabile au inscris arealul sibian in spatiul mai larg al antropogenezei. Sunt consemnate urme, mereu mai numeroase, ale omului inca din epoca pietrei cioplite (Racovita, Selimbar, Turnisor, Ocna Sibiului). Cu mult mai frecvente sunt comunitatile umane din perioada neolitica, semnalate pe intreaga arie a judetului. Foarte cunoscute si cercetate sistematic sunt statiunile neolitice de la Ocna Sibiului, Casolt, Pauca, Sura Mica. Epocile bronzului si fierului, corespunzand formarii si dezvoltarii culturii si civilizatiei geto - dacilor, sunt reprezentate in tinutul Sibiului de descoperirile arheologice de la Orlat, Tilisca, Ocna Sibiului, Casolt, Sura Mica, Gusterita. (Aici s-a descoperit unul dintre cele mai reprezentative depozite europene de bronzuri, datand din jurul anului 1000 I.Chr.)
     Zona Sibiului a reprezentat un spatiu al convietuirii daco - romane si de formare a poporului roman, ilustrat prin semnificative descoperiri arheologice care atesta continuitatea populatiei dacice, daco - romane si proto - romanesti (Sura Mica, Biertan, Gusterita, Casolt, Micasasa, Ighis, Rosia, Bungard, Rasinari, Saros, Seica Mica, Atel, Sura Mare, Turnu Rosu etc.).
     In proximitatea Sibiului, la Cedonia (cartierul Gusterita) a existat o cunoscuta asezare romana, inca necercetata sistematic. Este de notorietate in literatura de specialitate Donariumul de la Biertan a carui inscriptie latina, 'Ego Zenovius votum posui' (Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit epocii migratiunii, in conditii vitrege, populand vaile Oltului, Cibinului, Hartibaciului sau Tarnavelor pana in zilele noastre.
     Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, sub numele de Cibiunium, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu.
     Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in anul 1321, in a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, intr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfârsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai tarziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate romanesti, asa numite scaune-filiala in care nu locuiau sasi.
     Perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor.
     Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; in secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau în Tara Romaneasca sau in Moldova.
     Numarul breslelor a crescut treptat, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea existand 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, intr-o perioada in care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
     Aflat la rascruce de drumuri, Sibiul s-a aflat de la inceput in calea popoarelor invadatoare, inca din 1241, cand Sibiul a fost devastat si incediat de tatari. Doar 100 de locuitori au scapat cu viata. In 1432 are loc primul asediu turcesc asupra cetatii. In 1438 Papa Eugen al IV-lea mentioneaza Sibiul ca fiind un bastion de aparare pentru intreaga crestinatate.
     Cu o suprafata de 80 ha., cetatea Sibiului era considerata cea mai puternica din Transilvania, incepand sa fie comparata cu alte puternice orase medievale din Europa. Marturii ale acestor fortificatii pot fi vazute si astazi in municipiul Sibiu. Fortificatiile rezista cu succes atacurilor turcesti din 1432, 1438 si 1442 si sunt extinse continuu. La jumatatea secolului al XVIII-lea , centura de fortificatii a Sibiului numara 39 de turnuri.
     Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohács in anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si intemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, in fata unei situatii noi, in care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, cand cea fireasca filohabsburgica, avand in vedere afinitatile etnice si culturale, cand prootomana.
     Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul isi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu incepere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecand in corpore la confesiunea luterana pe care, in marea lor majoritate, o marturisesc si in prezent.
     Sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întai, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.
     Odata cu infrangerea turcilor de catre austrieci la sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat in cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guvernul care si-a avut sediul la Sibiu intre 1692 si 1790.
     In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei românesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. In cadrul luptei de eliberare nationala a romanilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul-proclamatie catre romani citit la Blaj, si tot la Sibiu isi va avea sediul Comitetul national permanent roman sub presedentia episcopului Andrei Saguna. In 1863 isi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor sale.
     A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent în Sibiu.
     La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
     Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori, iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.
     Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.
     In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.
     Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.
     La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.
     Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.
 
 
Home | Istoric | ASTRA | Paltinis | Fagaras | Rezervatii | Marginime | Muzee | Biserici | Centrul istoric | Distractii