|
Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste.
Intr-o acceptiune mai restransa, Marginimea Sibiului este teritoriul din fostul Ducat al Amlasului, avand drept nucleu satele din jurul cetatii Salgo, dintre care cel mai reprezentativ era Salistea (Magna Villa Valachicalis), fost sediul scaunului cu acelasi nume.
Cuprinde 18 localitati: Boita, Sadu, Rau Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Limita de rasarit este satul Boita, asezat pe malul drept al Oltului, la intrarea in defileul cu acelasi nume, iar limita de vest este comuna Jina, avand drept hotar raul Sebes.
Sunt asezari vechi cu o populatie majoritara romana. Cea mai veche este Rasinari din 1204, urmata de Talmaciu 1318, Orlat 1322 si Saliste 1354. Aceasta zona este caracterizata prin cresterea oilor, pastoritul fiind o traditie de secole pe aceste locuri in special in satele din zona nord vestica. Cea mai veche biserica pictata se gaseste la Saliste din 1674 urmata de biserica de lemn din Poiana Sibiului, 1771, si cea din Talmacel din 1776.
Pictura de icoane pe sticla este un obicei vechi pastrat in marginime de 200 de ani.
|
|
 |
Printre obiceiurile specifice marginimii, cele mai importante sunt cele legate de sarbatorile de iarna.
Astfel 'Colindatul feciorilor' si 'ceata Junilor' sunt doua dintre cele mai apreciate de orice vizitator. Dansurile specifice marginimii sunt dansuri barbatesti precum calusarii, braul sau sarba lui Ghiboi. Costumul traditional popular din marginime este usor de recunoscut prin combinatia alb-negru.
Satele din marginime stau marturie identitatii culturale a romanilor pe aceste meleaguri. Din negura timpurilor, aceste populatii de oieri au construit case de brad cu acoperisuri inalte de sindrila, au fost si sunt maestri in prelucrarea lanii si a pieilor.
Chiar daca unele aspecte exterioare ale caselor tradeaza interferenta intre cultura romaneasca si cea germana, arhitectura taraneasca ramane tributara principiilor de organizare a spatiului de locuit specifice populatiei romanesti.
Desi progresiv constructiile moderne le inlocuiesc pe cele vechi traditionale, atmosfera ramane neschimbata. Localnicii continua sa poarte zi de zi straiele traditionale, costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate in negru si alb si pastrate la loc de cinste sunt purtate cu mandrie de sarbatori, mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate cu succes si azi.
Satele din aceasta regiune au dat culturii romane si universale nume mari printre care Emil Cioran, Octavian Goga, si, fapt demn de remarcat, 6 academicieni romani sunt originari din Saliste.
Oferta turistica din Marginimea Sibiului este prezentata aici.
|
