|
| |
|
|
Piata Mare |
| |
|
|
Piata Mare a fost prima data mentionata in 1411 ca piata de cereale. Incepand din sec.XVI piata a devenit centrul vechii cetati.
Executiile publice si adunarile publice aveau loc aici. Timp de sute de ani a fost denumita Grosser Ring (Ringul cel Mare), sau Grosser Platz, intre razboaie s-a numit Piata Regele Ferdinand, comunistii au denumit-o Piata Republicii, iar din 1990 s-a revenit la denumirea originala.
Piata are o lungime maxima de 142 m, iar in latime 93 m, fiind una dintre cele mai mari din Transilvania.
Latura de sud a pietii este declarata monument arhitectural protejat de UNESCO prin stilul arhitectural unic care este mentinut aici. |
Cele mai reprezentative edificii ale acestei piete sunt:
- Turnul Sfatului, simbolul orasului Sibiu, apare prima data mentionat in 1370 ca fiind alipit cladirii unde se aduna 'sfatul orasului' de unde a primit si numele pe care il poarta si astazi.
Turnul a facut parte initial ca turn de fortificatie din a doua incinta de fortificatii. In forma initiala el nu depasea nivelul a patru etaje.
In 1586 se prabuseste in urma unui cutremur omorand pe pictorul Johann David care lucra la decorarea boltii sale.
In 1588 turnul a fost recladit si actualul parter si etaj dateaza din acea perioada.
Acoperisul a avut si el mai multe forme de-a lungul anilor, de la forma piramidala, urmata de alta inalta flancata de patru turnulete si pana la forma actuala care dateaza din 1826. Deasupra contraforturilor de la fatada dinspre Piata Mare strajuiesc doi lei din piatra, urme ale stilului romanic.
Al doilea gang de acces spre Piata Mica a fost deschis pentru circulatie in 1930.
Turnul a fost folosit pentru diverse roluri, de la depozit de cereale la punct de observatie in caz de incendii, de arest temporar sau chiar de muzeu de stiinte naturale pe la mijlocul sec. XVIII.
In secolul nostru in turnul sfatului a functionat o expozitie de arme medievale.
In prezent Turnul Sfatului ofera doar o panorama asupra orasului istoric de la nivelul sapte si posibilitatea de a admira mecanismul ceasului aflat un nivel mai jos.
- Casa Haller (Piata Mare, 10), construita in 1470 in stil gotic. In secolul al XVI-lea a fost renovata si atunci apar elemente ale Renasterii mai ales la portal, unde se vede si stema lui Petrus Haller. Printre alte elemente constructive se remarca stalpisorul cu blazon care flancheaza balustrada scarilor si cadrul bogat ornamentat al usii de la intrare. Casa a fost in proprietatea familiei Haller timp de 345 de ani.
|
|
|
- Casa lui Fileck (1802), aflata tot pe latura de sud, una dintre cele mai frumoase cladiri din oras, iar la numarul 8 se afla casa fostului primar Georg Hecht (sec. 15) care a adapostit din 1821 Universitatea saseasca, un fel de parlament al sasilor.
- Biserica Catolica, aflata pe latura de nord, construita de calugarii iezuiti, in stil baroc, intre anii 1726 - 1728. Este realizata sub forma unei biserici-sala, acoperita de o bolta sustinuta de arcuri largi, care se reazama pe coloane. In interior si exterior are ornamente in stil baroc. Se remarca stilul sobru al fatadelor si plafoanelor.
- Palatul Brukenthal (Piata Mare, 4) a fost construit intre anii 1781-1785 in stilul barocului tarziu. Portalul de piatra este impodobit cu stema lui Samuel Brukenthal. In lapidariul feudal se gaseste o serie de lucrari in piatra (gotice, baroce si renascentiste), reprezentand blazoane, statui, epitafuri, cadre de usi. Deosebit este portalul de piatra, datat 1577, care a fost sculptat de Thomas Lapicida in stilul Renasterii. In anul 1817 s-a organizat la acest palat primul muzeu de arta plastica accesibil publicului.
|
- Casa Reissner (Piata Mare, 16) are un frumos portal din piatra original in stil gotic, executat in 1652 de sculptorul Elias Nicolai. Pe coridorul de intrare, incastrat cu peretele stang se gaseste un cadru de piatra, pe al carui prag superior in forma de arhitrava este redat un scut ce poarta data de 1582 si monograma proprietarului.
- Casa Albastra, aflata pe partea de vest, langa Palatul Brukenthal, ridicata in sec.XVIII in stil baroc. Aici aveau loc spectacole de teatru. Vechea stema a Sibiului este pictata pe fatada.
Din Piata Mare porneste cea mai importanta artera a orasului, strada Nicolae Balcescu, iar doua strazi coboara spre gara, strada Avram Iancu si strada Gen Magheru unde se afla Gimnaziul Gheorghe Lazar si complexul Ursulinelor.
Muzeul de Istorie este foarte aproape de piata, la capatul strazii Brukenthal.
Din 1734 Piata Mare a fost dominata de statuia lui Nepomuk, ridicata de comandantul orasului, generalul Wallis, iar o fantana cu tevi exista inca de la mijlocul lui 1500.
Dupa razboi statuia lui Nepomuk a fost mutata intr-o curte iar piata a fost transformata intr-un parc cu alei. Din anii '80 piata este dominata de statuia modernista a lui Gh. Lazar. Incercari se fac pentru a repune statuia in pozitia originala si de a reda pietei atmosfera medievala din trecut.
|
|
| |
|
|
| |
|
|
|
| |
|
|
