Intre piesele care compun colectia neo-eneolitica remarcam in primul rand pe cele care fac ca si sudul Transilvaniei (judetul Sibiu) sa se inscrie in arealul geografic in care s-au petrecut etapele timpurii ale procesului de antropogeneza, reprezentate de materialele provenite dintr-o serie de statiuni ca Ocna Sibiului, Pauca, Pianu de Jos, Calnic etc. 
     Un spatiu amplu in ansamblul colectiei din epoca metalelor este ocupat de civilizatiile bronzului si fierului si de fazele mijlocie si tarzie ale epocii bronzului, cand comunitatile traco-dacice au dezvoltat in centrul si sudul Transilvaniei o civilizatie infloritoare, denumita arheologic cultura Sighisoara-Wietenberg. Colectia cuprinde ceramica cu decor geometric, unelte si arme din bronz (topoare cu aripioare, dalti, seceri, sabii, cutite, varfuri de lance, etc.), descoperite in asezarile de la Ocna Sibiului, Tilisca si Vintu de Jos.
     Metalurgia bronzului este ilustrata de marele depozit-turnatorie de la Gusterita-Sibiu.
     Evolutia aspectelor de viata economica si spirituala a dacilor este reliefata prin cateva statiuni arheologice cercetate: de la Sura Mica (jud. Sibiu), Tilisca (jud. Sibiu), care isi incep existenta in sec. II i.Chr. si se continua neintrerupt, in aceeasi vatra, pana in sec. IV d.Chr. Din faza preromana a asezarii sunt atestate principalele ramuri economice, agricole, mestesugaresti. 
     Urmatorul segment al colectiei vine sa probeze procesul de etnogeneza a romanilor, care debuteaza prin cucerirea militara si integrarea spatiului dacic in sistemul economic, social, administrativ, militar, politic si cultural al Imperiului Roman. Sunt prezente obiecte reprezentative ale vietii economice, dar si elemente de organizare militara din asezarile de la Rosia, Slimnic, Apoldu de Sus (ceramica romana, unelte agricole si mestesugaresti, piese de vestimentatie si podoaba, monede imperiale romane, caramizi cu inscriptie de legiune, conducte de apeduct, catarame, pinteni, etc.). Viata spirituala este documentata printr-o serie de obiecte de cult, statuete din bronz, lut si marmura, care infatiseaza diferite divinitati romane (din lapidariul roman, de exceptie fiind: Hekate Triformis si Mithras Petrogenitus).
     Continuitatea daco-romana si desavarsirea procesului de etnogeneza este atestata si argumentata stiintific printr-o suita de descoperiri arheologice intre care remarcam complexul arheologic (necropola si asezare) de la Bratei (jud. Sibiu), din sec. IV-V d. Chr.