Este deschisa pentru cercetatori si studenti si conserva colectia de carti a baronului Brukenthal. Numarul total al volumelor atinge circa 280.000, din care 442 titluri reprezinta incunabule grupate in 382 volume.

   

Fondului de carte achizitionat de Baronul Brukenthal (15.972 volume), i s-au adaugat pe parcursul anilor alte colectii, printre care: Biblioteca capelei (inglobata in 1879), fondata inca in sec. XIV, care cuprindea biblioteca manastirii dominicane si bibliotecile unor patricieni sibieni. Prin aceasta fuzionare, numarul incunabulelor a crescut de la 76 la 356. Ulterior, biblioteca a inglobat si fondul  de carte al Capitlului evanghelic, al Academiei de drept si o serie de donatii de la particulari, si institutii stiintifice din tara si strainatate.
     Din colectia de manuscrise mentionam faimosul Breviar Brukenthal (achizitionat in 1786 la Viena), realizat in Tarile de Jos la inceputul sec. XVI, scris pe pergament, cu caractere gotice minuscule, impodobit cu miniaturi pictate atribuite lui Simon Bening (1483 - 1561) si Geeraert Hornebaut (1465 - 1540) si Vigiliale, manuscris pe pergament din anul 1507 de la Sura Mare, judetul Sibiu.
     Dintre incunabule (381) amintim: Toma de Aquino, Opus praeclarum quarti scripti, Mainz, 1469; Breviarum croaticum, 1493; Petrarca, Triomphi, 1488; Cronicile lui Schedel (2.000 ilustratii gravate in lemn), Nürnberg, 1493; De mirabilibus mundi de Solinus Iulius, tiparita la Venetia in 1488; Geografia lui Strabo, Roma, 1473; Istoria naturala a lui Pliniu cel Batran, Venetia, 1498; operele lui Boccacio si Petrarca etc.
     Din sec. XVI – XVIII, provin aproximativ 30.000 de carti rare, multe dintre ele ilustrate cu gravuri valoroase, aparute in cele mai vestite tipografii din Europa sau apartinand marilor editori ai timpului: Aldus Manutius, Robertus Stephanus, Cristoph Plantin, Elzevir, fratii Trechsel, Abraham Ortelius, Georg Braun si Franz Hogenberg etc. In sec. XVIII, preferintele amatorilor se indreptau spre cartile ilustrate, in general de mici dimensiuni, in special cele ale editorilor si gravorilor francezi. Dintre realizarile lor, biblioteca detine operele lui Ovidius, Voltaire, Boccaccio, Corneille, Marmontel, ilustrate de gravori ca Bernard Picart, Eisen, Gravelot, Le Mire, Choffard, Jean Moreau cel Tanar.
     Din cele circa 1500 de carti romanesti rare, multe atestand circulatia permanenta a cartii intre cele trei tari romanesti, mentionam Cazania lui Vaarlam, Iasi, 1643; Noul testament de la Balgrad, 1648; Biblia lui Serban Cantacuzino , Bucuresti, 1688.
     Biblioteca muzeului detine si o bogata colectie de carti transilvanene (numite transilvanice). In biblioteca pot fi consultate unele din primele carti publicate in Transilvania, datorate unor tipografi vestiti, ca Johannes Honterus din Brasov, Kaspar Heltay din Cluj, Marcus Pristorius si Abraham Kertész din Sibiu.
     De asemenea, biblioteca detine si carti de rugaciuni de valoare exceptionala.