Portretul il reprezinta pe baronul Brukenthal intr-o atitudine si cu gestica ce sugereaza dialogul cu un personaj neprezentat in imagine. Tinuta e sobra, redata in tonuri inchise. Ordinul “Sfantul Stefan” de pe piept, jaboul si mansetele de dantela sunt singurele detalii decorative ale imaginii. Pe fundalul intunecat, aceasta vestimentatie austera e menita a sublinia figura baronului, cu trasaturi virile si energice, a carui asemanare cu personajul real nu poate fi pusa la indoiala daca e comparata cu alte portrete ale lui Brukenthal aflate in colectia muzeului din Sibiu.
     In favoarea fidelitatii redarii chipului pledeaza si marcarea unor detalii fizionomice individuale si fara indoiala autentice: nasul coroiat, buzele groase, ridurile fetei, fapt ce duce la concluzia ca cel portretizat n-a cerut o reprezentare “infrumusetata”, in pofida celor cateva efecte de “fard” plasate pe chipul modelului.
     Paternitatea portretului a iscat multe discutii si ipoteze. Dupa cum precizeaza M.Csaki in cataloagele sale din 1901 si 1909, portretul a apartinut familiei Brukenthal si a fost donat muzeului abia in 1875 de catre baroana Louise von Brukenthal. In aceste cataloage, M. Csaki il mentioneaza ca lucrare a unui pictor transilvanean anonim. Intr-un studiu din 1956 Julius Bielz – pe atunci custode al Muzeului Brukenthal – identifica pe autorul tabloului cu Johann Martin Stock (1742 – 1800), pictor transilvanean care a mai lucrat pentru Samuel Brukenthal. Ceva mai tarziu, Hans Auernhammer de la Viena considera insa ca tabloul nu poate apartine unui artist vienez de pe la 1765-1775 din anturajul lui Meytens fiindca are un “spirit neconventional si burghez”. In acelasi an, Dr. Gluck din Viena opina ca ”tabloul poate fi incadrat in pictura vieneza de portret a sec. XVIII. Apartine acelei directii mai mult burgheze transplantata de Jakob van Schuppen aici". In fine, il declarase totusi pe Meytens autor al acestui tablou un alt fost curator al Galeriei Brukenthal, Teodor Ionescu, in anul 1962, in urma unei discutii la Sibiu cu Brigitta Lisholm, autoarea monografiei lui Meytens din 1974, dar in care monografie panza nu este nici comentata si nici macar mentionata. De altfel, intr-un studiu despre lucrarile lui Meytens din Muzeul Brukenthal, publicat la scurt timp dupa vizita la Sibiu, Lisholm nu mentionase acest tablou printre operele maestrului austriac. Dr. Valentin Muresan a considerat ca totusi ar fi vorba de o lucrare de Meytens, iar Elena Popescu de la Sibiu, in monografia consacrata lui Stock (2000), revine la ipoteza ca totusi acesta ar fi autorul tabloului.